GUILLAUME D’AUVERGNE [ghiío:m d’ovérn] (Guillaume de Paris) (c. 1180-1249), teolog și filozof scolastic francez. Pof. univ. la Paris. Adept al lui Aristotel, a introdus diferențierea dintre esența și existența lucrurilor create, care va constitui punctul de plecare în metafizica lui Toma d’Aquino („Despre univers”, „Despre suflet”).